joi, ianuarie 15
BOLI ALE IMINII SI DE CIRCULATIE/TRATAMENTE NATURISTE
Am gasit niste scrieri de mina ale cuiva demult trecut la cele sfinte. Nu stiu daca sunt din vreo carte publicata sau nu. Dar par a face sens tratamentele.
30g paducel
20g vasc
cate 10 g din urmatoarele plante: coada calului, vinarita de gradina, troscot, radacina de patrunjel de camp, arnica, brebenel, papadie, teci de fasole, traista ciobanului, coaja de crusin, alga, scai, anscrina, coada soricelului, talpa gastii, muschi irlandez, obligeana, pir.
Toate acestea se amesteca bine, se pune o lingurita de plante in apa, se lasa la rece, dimineata se incalzeste putin si se bea.
Cauzele imbolnavirii de inima sunt infectiile sau microbii din corp, toate toxinele din corp care trec prin sange si automat prin imina. Trebuie evitat tutunul, alcoolul, cafeaua.
Una din retetele care a avut mare succes in tratarea anghinei pectorale este urmatoarea:
se iau 10 tulpini de patrunjel cu frunze care se pun intr-un litru de vin natural alb sau rosu. Peste el se adauga pana la 2 linguri de otet de vin. Se lasa totul sa fiarba timp de 10 minute la foc mic. Apoi se adauga 300g miere de albine si se mai lasa la foc timp de 4 minute. Vinul fierbinte se filtreaza si se pune intr-o sticla, clatita in prealabil cu un alcool tare. Se inchide bine, depunerile care se formeaza se pot bea in liniste. Din acest vin se beau 2, 3 sau mai multe linguri pe zi, simptomele de durere de inima disparand.
Talpa gastii, este un calmant pentru bolile de inima si se foloseste sub forma de infuzie: 2 cani de
ceai pe zi, timp de 1 saptamana.
treptat in decursul unei zile.
Asa ca, mai public si aici.
ce facem pentru bolile de inima si circulatorii/un soi de intretinere cardiaca
ce facem pentru bolile de inima si circulatorii/un soi de intretinere cardiaca
30g paducel
20g vasc
cate 10 g din urmatoarele plante: coada calului, vinarita de gradina, troscot, radacina de patrunjel de camp, arnica, brebenel, papadie, teci de fasole, traista ciobanului, coaja de crusin, alga, scai, anscrina, coada soricelului, talpa gastii, muschi irlandez, obligeana, pir.
Toate acestea se amesteca bine, se pune o lingurita de plante in apa, se lasa la rece, dimineata se incalzeste putin si se bea.
Cauzele imbolnavirii de inima sunt infectiile sau microbii din corp, toate toxinele din corp care trec prin sange si automat prin imina. Trebuie evitat tutunul, alcoolul, cafeaua.
Una din retetele care a avut mare succes in tratarea anghinei pectorale este urmatoarea:
se iau 10 tulpini de patrunjel cu frunze care se pun intr-un litru de vin natural alb sau rosu. Peste el se adauga pana la 2 linguri de otet de vin. Se lasa totul sa fiarba timp de 10 minute la foc mic. Apoi se adauga 300g miere de albine si se mai lasa la foc timp de 4 minute. Vinul fierbinte se filtreaza si se pune intr-o sticla, clatita in prealabil cu un alcool tare. Se inchide bine, depunerile care se formeaza se pot bea in liniste. Din acest vin se beau 2, 3 sau mai multe linguri pe zi, simptomele de durere de inima disparand.
Talpa gastii, este un calmant pentru bolile de inima si se foloseste sub forma de infuzie: 2 cani de
ceai pe zi, timp de 1 saptamana.Tinctura din talpa gastii se face din 20g de planta pusa in alcool, bandu-se 40 de picaturi de 2-3 ori pe zi, inainte de mese.
Valeriana se foloseste doar radacina care se foloseste la infuzie, o lingurita la o cana care se bea
Valeriana se foloseste doar radacina care se foloseste la infuzie, o lingurita la o cana care se bea
treptat in decursul unei zile.Paducelul sub forma de frunze, fructe, tincura.
PADUCELUL
Păducelul mai este cunoscut şi sub denumirea de gherghinar. Creşte sub formă de tufe, în special la marginea pădurilor de foioase, a livezilor şi păşunilor. Uneori atinge o înălţime de 5 m. Păducelul este cunoscut din vremuri străvechi pentru efectele terapeutice. Se folosesc cu precădere florile albe şi fructele de culoare roşie. Este bine să evitaţi tufele de păducel de la 
marginea drumurilor intens circulate. Primăvara se poate recolta coaja, folosită atât în stare proaspătă cât şi uscată. Fructele se culeg toamna, iar florile se culeg cel mai bine în stare de muguri.
marginea drumurilor intens circulate. Primăvara se poate recolta coaja, folosită atât în stare proaspătă cât şi uscată. Fructele se culeg toamna, iar florile se culeg cel mai bine în stare de muguri.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)