Migdalele dulci pot fi consumate atât proaspete, cât şi uscate. Sâmburii de migdale pot fi consumaţi ca atare sau se pot folosi la prepararea dulciurilor. Totodată migdalele reprezintă una dintre cele mai importante surse vegetale naturale de calciu (252 mg la 100 grame). Calciul facilitează transmiterea influxului nervos, intervenind în procesele de eliberare a acetilcolinei, noradrenalinei şi serotoninei, contribuind prin aceasta la menţinerea echilibrului sistemului nervos. Tocmai de aceea, migdalele sunt foarte apreciate pentru bunăstarea psihică şi mentală pe care o conferă şi pentru starea de calm ce apare la scurt timp după ce le consumăm. În plus, migdalele contribuie şi la îmbunătăţirea capacităţii naturale de memorare.
Numeroase studii efectuate de cercetători demonstrează că migdalele au un efect benefic asupra stării de sănătate şi se dovedesc a fi un aliat preţios în lupta cu kilogramele. Mai mult decît atît, datorită conţinutului caloric ridicat, migdalele sînt recomandabile în sezonul rece, deoarece furnizează organismului o cantitate valoroasă de energie.
Deseori, migdalele sînt considerate în mod eronat ca fiind alimente prea energetice, dar de fapt consumul lor nu antrenează creşterea în greutate. Fiind plăcute la gust şi săţioase, ele reduc consumul altor alimente şi înlătură senzaţia de foame. Avînd în vedere că 28 de grame de migdale au un aport energetic de 160 calorii, mai bine ronţăiţi un pumn de migdale în locul unei pungi cu covrigei.
Deşi migdalele nu sînt complet lipsite de substanţe grase, se pare că organismul uman nu absoarbe toate caloriile din aceste substanţe. Faptul că migdalele se mănîncă întregi, deci nu se mestecă în totalitate, permite lipidelor să nu fie asimilate în corp în totalitate, tocmai de aceea aceste fructe sînt indicate în timpul unei cure de slăbire. Evitaţi totuşi să consumaţi migdale în exces.
O cantitate de 28 de grame de migdale (un pumn) reprezintă o sursă excelentă de magneziu şi de vitamina E, aceasta din urmă fiind un antioxidant foarte eficient. În plus, aceeaşi cantitate de migdale conţine şi fibre, potasiu, calciu, fosfor şi fier, toate în numai 246 de calorii. Trebuie să ştiţi în egală măsură faptul că aceste fructe au un conţinut proteic ridicat, furnizînd 19 grame de proteine pentru fiecare 100 de grame consumate, adică acelaşi aport de proteine ca şi în cazul produselor din carne. În plus, conţinutul ridicat de vitamina E face migdalele indicate în tratamentul problemelor tenului, fiind însă eficiente şi pentru revigorarea părului. Consumînd trei migdale pe zi, veţi beneficia de efectul revitalizant pe care îl au aceste fructe asupra podoabei capilare afectate de vopsirile repetate.
Datorită acestor substanţe pe care le conţin şi care sînt atît de necesare organismului, migdalele sînt un atu extrem de preţios pentru sănătate, contribuind în special la reducerea riscului apariţiei bolilor cardiovasculare, dar şi la scăderea nivelului colesterolului, care, în exces, se acumulează în artere şi le blochează. Consumul de migdale are acelaşi efect ca unele medicamente care ajută la reducerea nivelului colesterolului.
Hipotensivii sînt, de asemenea, sfătuiţi să consume în medie cinci migdale zilnic, pentru a normaliza valoarea tensiunii arteriale. Fructele coapte, amestecate cu miere, sînt indicate în insomnii, anemii şi astm bronşic. Dată fiind marea putere nutritivă a migdalelor, acestea trebuie consumate cu moderaţie: 6‑10 fructe pe zi, de la caz la caz.
sursa web aici
de asemenea, chiar modul de a gândi şi trairile spirituale.Experienţele ştiinţifice recente au aratat destul de clar cum pot interveni în mod direct unele alimente asupra activitaţii cerebrale, afectînd din punct de vedere chimic neuronii de transmisie ai creierului implicaţi în funcţiile mentale şi fizice ca memoria, somnul, coordonarea motorie, durerea, depresiunea, capacitatea de a învaţa şi chiar percepţia realului. Lecitina, de exemplu (conţinuta în boabele de soia sau în galbenuşul de ou crud) poate face sa creasca apreciabil puterea memoriei, în timp ce o masa bogata în hidraţi de carbon şi saraca în proteine face creierul sa fie somnolent timp de mai multe ore în şir, generînd efecte sistematice, decelabile la un numar foarte mare de persoane. Se ştie în plus ca hidraţii de carbon stimuleaza secreţia de insulina, care, la rîndul sau, face sa creasca nivelul serotoniei în creier ceea ce are drept efect ca ne face sa dormim mai mult.Cercetari sistematice au dovedit ca pîna şi simptomele schizofreniei, hiperactivitatea, precum şi anumite alte tulburari mentale pot fi eliminate gradat printr-o terapie alimentara adecvata.
Cu mai multe mii de ani în urma, înţelepţii yoghini au realizat imensa importanţa a hranei lacto-ovo-vegetariene asupra sanataţii, remarcînd totodata efectele sale multiple atît asupra vitalitaţii şi regenerarii corpului cît şi asupra mentalului.La o cercetare atenta apare destul de evident ca omul nu este un carnivor prin natura sa, atît anatomia cît şi sistemul sau digestiv demonstrînd ca el a evoluat excelent de-a lungul milioanelor de ani hranindu-se numai cu fructe, oleaginoase, cereale şi legume.Ca şi în cazul maimuţei antropoide, intestinele omului totalizeaza cam de 12 ori lungimea corpului. Este deci evident ca ele sînt adaptate cu anticipaţie pentru digestia înceata a legumelor şi fructelor care se descompun lent.Intr-un articol publicat de curînd în revista americana “Medical Counter Point”, Williams S. Collius scria: “omul este înzestrat în mod evident cu o dantura care se aseamana mai mult cu cea a ierbivorelor decît cu cea a carnivorelor: acestea au incisivii ascuţiţi pentru a taia iarba, molarii cu suprafaţa plata pentru a zdrobi legumele şi fructele iar canini scurţişi rotunjiţi inapţi sa sfîşie şi sa striveasca carnea.”
Collius menţioneaza de asemenea studii care pun în mod serios la îndoiala validitatea teoriei care pretinde ca fiinţele umane ar avea o fiziologie de carnivore. Carnivorele au o capacitate aproape nelimitata de a asimila grasimile saturate de colesterol.
