Din nou, despre ceaiul verde

Attributes of Green Tea

* Protects against many common degenerative diseases.
* Potent Antioxidant
* Can reduce the risk of food poisoning.
* Suppresses the production of the uremic toxin methylguanidine.
* Has a deodorizing effect on bad breath
* Satisfies the appetite and helps with caloric restriction

Epidemiological studies show that people who drink green tea have significantly lower risks of many diseases including cancer, heart disease, and stroke. Lab studies show that green tea extract protects against many common degenerative diseases.

Green Tea polyphenols are potent antioxidants, especially in the brain. Some studies show that the polyphenols most prevalent in green tea (the catechins) are far more potent in suppressing free radicals than vitamins C or E.

Green Tea can kill bacteria. Taking green tea with meals may reduce the risk of bacterial food poisoning. Drinking green tea may kill oral bacteria that cause cavities and bad breath. Green tea is also effective against a strain of staph that has become antibiotic-resistant. Green tea promotes the growth of friendly bifidobacteria in the intestine and prevents the growth of dangerous intestinal bacterial strains such as clostridia and E. Coli.

The polyphenols in green tea suppress the production of an uremic toxin (methylguanidine) to improve the clinical appearance of the kidney after renal failure. A human study showed that the toxic compound methylguanidine decreased significantly on month after the administration of green tea polyphenols. Six months later, the mean methylguanidine level was about 70% of what it had been at the initiation of treatment.

The Japanese drink green tea is known to suppress foul breath caused by certain foods. The deodorizing effect of green tea leaves has been known for centuries, and tea leaves traditionally have been used as deodorants. A study demonstrated the deodorizing action of green tea polyphenols in a test against methyl mercaptan, the compound most closely associated with halitosis. Green tea also has been shown to suppress bad smells produced by trimethylamine and ammonia.

Smooth tasting organic Japanese green tea is considered a gourmet treat by many tea drinkers. Japanese green tea can provide a satiating effect that enables people to reduce their caloric intake.

Sarea terapeutica

Am primit un mail sarat! Iata de ce:

"Intr-un basm romanesc, o fata de imparat ii spune tatalui ei ca-l iubeste ca "sarea-n bucate". O declaratie ciudata in aparenta, dar care ascunde un adevar, pe care medicina populara il stie demult: sarea este un element esential al vietii. Cu conditia sa fie neaparat naturala si sa nu fie folosita in exces.

Ca mancarea n-are nici un gust fara ea se stie. Dar ca sarea este si un medicament redutabil mai stie azi cineva? Cu toate astea, nelipsita sare-n bucate este unul dintre cele mai vechi remedii din lume, cuprins in celebre tratate medicale ale Antichitatii, intens studiat apoi de alchimistii Evului Mediu, apreciat in medicina populara ca leac de capatai. Toate astea pana la inceputul veacului al Xx-lea, cand trufia medicamentelor atoatevindecatoare au impins-o in uitare. Cine sa creada astazi ca praful acesta alb, superprocesat, combinat cu antiaglomeranti, numit "sare de masa" are proprietati vindecatoare? Nici n-are!

Vindecatoare cu adevarat este doar sarea naturala, sub forma de cristale mari, care erau macinate inainte vreme in casa. O sare care contine mai mult de 80 de substante minerale, pe langa clorura de sodiu, si care avea o multime de proprietati terapeutice. Un vechi tratat medical chinez (Peg-Tzao-Kan-Mu), scris cu 2700 de ani inainte de Hristos, mentiona nu mai putin de 40 de tipuri de sare, fiecare cu indicatiile sale, cu modul de administrare si cu efectele sale specifice. Ei bine, taranii romani merita sa figureze in cartea recordurilor. In medicina noastra populara sunt mentionate peste o suta de utilizari terapeutice si, mai ales, magice ale sarii, care era considerata un adevarat panaceu impotriva spiritelor rele si a impregnarilor malefice ale obiectelor, locurilor sau fiintelor. O zona extraordinara de investigatie, pe care va propunem sa o cercetam impreuna.

Terapia interna cu sare
(toate recomandarile privesc exclusiv sarea naturala, grunjoasa, numita si sare gema, si nu sarea "fina" de masa)
Digestie dificila, constipatie, slabiciune corporala subponderalitate) - se consuma hrana condimentata cu sare gema sau sare marina (se gasesc in comert), care au un gust mult mai intens. S-a constatat ca sarea naturala are un efect mult mai puternic de stimulare a secretiei de sucuri gastrice si ca este un excelent activator al peristaltismului gastrointestinal, fireste - cu conditia sa fie consumata cu moderatie. De altfel, inca de acum 500 de ani, celebrul medic si alchimist al Evului Mediu Paracelsus observa intr-un tratat ca digestia si excretia sunt mult perturbate de absenta sarii din alimentatie.
Hipotensiune arteriala, aritmie cardiaca - dimineata, pe stomacul gol, se administreaza un sfert de cutit de sare marina (aproximativ 0,25 g), care se inghite cu o cana (250-300 ml) de apa plata. Tratamentul se face vreme de minimum o jumatate de an. Studii recente arata ca se obtin rezultate deosebit de bune, cu conditia ca tratamentul sa fie asociat cu alimentatia predominant vegetariana.

Osteoporoza, crampe musculare - se vor sara alimentele exclusiv cu sare gema neiodata, care este foarte bogata in oligoelemente implicate in procesele de asimilatie a calciului.

Intoxicatii cu substante luate pe cale orala - intr-un litru si jumatate de apa calduta se pune o lingura de sare si se amesteca bine. Se bea rapid, pe nerasuflate. Imediat dupa ingerare, se va produce o senzatie puternica de voma. Vom evacua continutul stomacului, aplecandu-ne in fata, gadiland cu inelarul si aratatorul mainii drepte glota (omusorul) si presand cu mana stanga cu putere stomacul. Reflexul vomitiv va aparea imediat.

Tuse persistenta, tuse uscata - se tin pe limba cat mai mult timp cateva granule de sare gema (nu mai mult de un varf de cutit). Reactia de stopare a tusei se va declansa prin doua mecanisme: prin salivatie, care va deveni mult mai abundenta, si prin stimularea directa a sistemului nervos central, prin intermediul papilelor gustative.

Contraindicatii la administrarea interna a sarii
Aportul masiv de sare este contraindicat in cazurile de hipertensiune si tromboza grava, precum si in fazele acute ale gastritei hiperacide si ale ulcerului gastroduodenal.

Tratament extern cu sare
Calculi renali, colici renale - un saculet de panza plin cu sare gema se pune pe un calorifer sau pe alta sursa de caldura si se lasa sa se incalzeasca, pana la 50-60 de grade Celsius. Se aplica apoi pe sale (zona lombara), unde se tine vreme de o jumatate de ora.

Ulceratii pe piele - in doua linguri de miere de albine se pune o jumatate de lingurita de sare si se amesteca bine, pana cand se omogenizeaza. Se aplica apoi acest preparat pe zonele afectate.

Rezultatele terapeutice sunt uimitoare, acesta fiind un stravechi remediu mentionat in tratatele medicale grecesti.

Arsuri de gradul I si Ii - pe zona afectata se presara sare grunjoasa din belsug. Aceasta aplicatie va spori pe moment senzatia de usturime, dar apoi edemele vor fi mult reduse, iar vindecarea va fi considerabil mai rapida. Nu se aplica sare pe arsurile grave, cu rana deschisa, intrucat produce o usturime insuportabila.

Nas infundat (rinita cronica) - la un pahar de apa calda se pune o lingurita de sare gema sau marina si se amesteca bine pentru a se omogeniza. Se pune aceasta apa sarata calda in palma si se trage pe nara stanga si pe nara dreapta, alternativ, pentru desfundarea cailor nazale. Acest procedeu este bine sa se faca in fiecare dimineata, pentru drenarea cailor respiratorii, inlaturarea surplusurilor de mucus, marirea acuitatii olfactive.

Dureri de gat (faringita, laringita, amigdalita) - se pun doua lingurite de sare naturala intr-un pahar cu apa fierbinte, dupa care se amesteca bine cu o lingurinta, pana cand sarea se dizolva complet. Se face gargara cu acest preparat cat mai fierbinte, lasand apa sarata sa ajunga cat mai mult pe gat. Se reia acest tratament de 2-3 ori pe zi, pana la disparitia completa a afectiunii.

Baile cu apa sarata
Sunt un remediu traditional de medicina populara, care se aplica si acum, in clinici moderne din Austria sau Germania, cu un succes extraordinar. Se prepara prin punerea la o cada de apa calda (aproximativ 150 de litri) a doua kilograme de sare (amestecata in prealabil cu apa fierbinte, pentru a se dizolva mai usor). Baia dureaza 20-30 de minute si este important ca temperatura apei sa fie mentinuta mereu peste 37 de grade Celsius, pentru ca actiunea terapeutica sa fie maxima. Cercetatorii au observat ca aceste bai, care se fac de regula o data la 3-4 zile, au efectele cele mai puternice in preajma lunii pline (de preferat cu 2-3 zile inainte), cand este de altfel recomandat sa fie incepute. Iata indicatiile acestor bai:

Dermatozele infectioase - se fac bai partiale, inmuind doar segmentul afectat, vreme de 15 minute, in apa sarata calda, preparata prin punerea a 7 linguri de sare la litru. Imediat dupa baie, pielea nu se sterge, ci se tamponeaza putin si se lasa sa se usuce. Este excelent acest remediu in tratarea infectiilor bacteriene si micotice (produse de ciuperci parazite).

Reumatismul - se fac de doua ori pe saptamana bai complete cu apa sarata fierbinte. Cele mai eficiente sunt baile preparate cu sare marina, dar efecte foarte bune s-au obtinut si cu sarea de mina, cu cristale mari (nemacinata).

Cistitele, infectiile urinare - se fac bai complete sau bai de sezut cu apa ceva mai sarata: 5 linguri de sare la litru. Baia va fi facuta in fiecare seara, pana la vindecarea afectiunii, iar apa trebuie sa fie cat mai fierbinte, insa suportabila (peste 38 de grade). Imediat dupa baie va veti sterge si va veti relaxa la caldura, evitand ferm expunerea la frig sau curent.

Anexita, metro-anexita - se aplica procedura de la infectiile renale. Suplimentar, se va adauga in apa sarata de baie putina tinctua de iod. Este un tratament eficient ca adjuvant si in anumite infectii genitale.

Raceala si gripa - se fac bai ale picioarelor (talpi si glezne) cu apa fierbinte cu foarte multa sare (10 linguri la litru). Baile vor dura 10 minute, dupa care ne vom incalta cu sosete groase si ne vom aseza la caldura, asa incat sa transpiram.

Sarea si bioenergia
S-a constatat experimental (prin fotografierea aurelor cu dispozitive Kirlian) si deductiv (prin rezultatele practice obtinute) ca sarea naturala, netratata prin nici un fel de procedeu chimic sau termic, are o misterioasa influenta asupra corpului bioenergetic al fiintei umane. Toti cercetatorii din acest domeniu de frontiera sunt de acord ca sarea naturala este un excelent agent de purificare a aurei umane. La fel ca si apa, sarea absoarbe - se pare - radiatiile bioenergetice nocive, curatand - din punct de vedere energetic - zonele in care este aplicata. Iata cateva aplicatii practice ale acestor proprietati bioenergetice ale cristalelor de sare:
Radiatiile electromagnetice sunt o puternica sursa de perturbare a biocampului fiintei umane. Se pare ca foarte multe tulburari ale omului modern, de la durerile de cap la oboseala sau de la sensibilitate marita la stres, sunt accentuate de campurile electromagnetice pe care le emit aparatele si dispozitivele electrice, cu care el interactioneaza practic permanent. Punerea unor cristale mari de sare de mina (extrasa din pamant) in preajma locului in care dormim sau in care lucram (de exemplu, intre noi si calculator) are un efect de absorbtie, de atenuare a influentelor nocive ale campurilor electrice.

Oboseala - o procedura de medicina populara romaneasca ce si-a dovedit adesea eficienta este sa punem un saculet cu sare calduta pe ceafa atunci cand suntem obositi. Acelasi saculet cu sare era pus in leaganul copiilor ca sa nu se deoache si sa aiba somnul lin, intre haine, ca sa le asigure durabilitatea, precum si pentru a le impregna cu o misterioasa capacitate de protectie impotriva "facaturilor de tot felul".

Bijuteriile - mai ales cele vechi - se spune ca poarta cu ele foarte multe din impregnarile negative ale celor care le-au purtat de-a lungul timpului. Din acest motiv, ele se lasa o perioada de minimum 49 de zile sa stea in sare gema, inainte de a fi purtate. La fel se procedeaza si cu cristalele sau cu pietrele semipretioase.
T
oxicitatea sarii iodate si a celei fine
In urma cu un an si jumatate, Guvernul Romaniei a emis o ordonanta care cerea in mod expres ca sarea din comert sa fie iodata. De ce? Se spunea ca in acest fel vor fi combatute afectiunile tiroidiene produse de deficientele de iod. Urmarea: in scurta vreme, rafturile din magazine au fost invadate numai de sare iodata. Reactiile nu au intarziat. Cercetatori si medici familiarizati cu aceasta problema nu s-au multumit cu versiunea oficiala a efectelor benefice ale acestei operatiuni, facand studii minutioase in acest sens. Iata ce au aflat: consumul sporit de iod sintetic adaugat in alimente creste incidenta unor afectiuni tiroidiene autoimune, favorizeaza supradezvoltarea si chiar aparitia unor procese inflamatorii la nivelul glandei tiroide. Consumul de iod produce alergie si mareste intoleranta la substantele care contin acest element (de exemplu, cele folosite in radiologie). In fine, in Tasmania, tara care a "beneficiat" de iodarea obligatorie a sarii si a altor alimente, s-a remarcat faptul ca rata cancerului tiroidian a crescut de trei ori. O alta varietate a acestui condiment, sarea fina, prezenta adesea pe mesele noastre, ascunde un lucru pe care putini dintre noi il stiu: este tratata cu E 535, adica... ferocianura de sodiu, un fel de Rosia Montana in avanpremiera, o substanta despre a carei toxicitate nu mai este necesar sa vorbim. Si inca un lucru: sarea fina nu contine aproape deloc magneziu (spre deosebire de sarea gema), un mineral esential pentru sanatatea sistemului cardiovascular. Unii cardiologi sustin chiar ca anumite maladii ale inimii si sistemului vascular s-ar datora in mare masura acestei "sari fine", saracita de acest mineral esential.
Nota: In magazinele naturiste putem gasi atat sare gema neiodata, cat si sare marina care nu a fost supusa la acest tratament. Consumati si utilizati numai aceste tipuri naturale de sare"

Sursa: nu cunoasteam

Argint coloidal - controversele secolului/2

Argintul coloidal - întrebari si raspunsuri
Dr. Robert Becker


material preluat de aici

Ce este acesta? Argintul coloidal este o substanta pura complet naturala constând din conglomerate submicroscopice de argint, aflate în suspensie în apa pura ionizata datorita sarcinii electrice foarte mici asociata fiecarei particule.Ce face acesta? Argintul coloidal este un antibiotic puternic si natural. Este forma cea mai folositoare si cel mai eficient distrugator al bolilor, germenilor, virusilor si fungilor cunoscut pâna acum. S-a descoperit ca este atât un remediu, cât si o metoda de prevenire a racelii, gripei, tuturor infectiilor si fermentatiilor datorate bacteriilor, fungilor sau virusilor, în special stafilococilor si streptococilor, care sunt adesea prezenti în starile de boala. S-a raportat faptul ca reduce rapid inflamatia si induce o vindecare mai rapida. Corpul are nevoie de argint coloidal pentru a lupta contra bolilor microbiene (datorate microbilor) si pentru a fi ajutat în procesul de vindecare. Luat zilnic, argintul coloidal asigura un al doilea sistem imunitar aducând mai multa energie, vitalitate, vigoare, relaxare, o vindecare mai rapida si mai putine toxine în corp. Un antibiotic artificial distruge, în medie, 6 tipuri de microbi, pe când se cunoaste faptul ca argintul coloidal distruge peste 650 de boli fara nici un efect secundar nociv si fara a fi toxic.

Argint în corp? Noi obtinem argintul, ca de altfel toate mineralele, prin hrana pe care o consumam. Acesta provine direct din solul natural. Solul este bogat în organisme vii. Aceste organisme descompun solul, astfel ca plantele primesc minerale într-o forma asimilabila lor. Prin urmare, noi obtinem argint în mod natural din mineralele prezente în plantele cultivate prin metode naturale. Daca noi consumam plante care au fost cultivate cu ajutorul fertilizatorilor chimici, ca majoritatea plantelor cultivate în zilele noastre, fara organisme în sol care sa ajute planta în furnizarea hranei, noi nu obtinem cantitatea de vitamine si minerale care exista în mod normal în plantele cultivate prin metode naturale, generându-se astfel diferite deficiente. Pe masura ce tesuturile corpului îmbatrânesc sau daca noi nu suntem capabili sa asimilam argintul din anumite motive, apare o deficienta de argint si un sistem imunitar slabit, care pot duce la aparitia cancerului si a altor boli. Unii oameni de stiinta suspecteaza deficienta de argint ca fiind unul din cauzele principale ale cancerului si a cresterii accelerate a ratei de cancer în zilele noastre. Dr. Robert Becker a observat o strânsa corelatie între nivelele scazute ale argintului si boala. Oamenii care au prezentat nivele scazute de argint au fost adesea bolnavi, au avut de nenumarate ori raceala, gripa, febra si alte boli. El a afirmat ca o deficienta în argint constituie cauza functionarii improprii a sistemului imunitar. A descoperit faptul ca argintul actioneaza asupra unei game largi de bacterii, fara nici un efect secundar sau deteriorare a celulelor corpului si ca poate stimula foarte mult cresterea tesuturilor vatamate.

De ce argintul? Argintul a adus beneficii pentru sanatatea omenirii timp de mii de ani. În Grecia si Roma antica, oamenii foloseau recipiente de argint pentru a pastra lichidele proaspete. Colonistii americani care strabateau Vestul puneau adesea un dolar de argint în lapte pentru a-i întârzia fermentarea (alterarea). La începutul secolului, doctorii prescriau nitrat de argint pentru ulcerele de stomac, iar o practica comuna era sa puna câteva picaturi de solutie de argint în ochii nou nascutilor pentru a distruge bacteriile care provoaca orbirea. Un compus al argintului cunoscut sub numele de sulfadiazina de argint a fost folosit în 70% din maternitatile din SUA. El mai ajuta si la stoparea virusului herpesului. Observatie: nu argintul este nociv în plombele dentare, ci mercurul, care este o otrava mortala.Care este istoria argintului coloidal? Argintul coloidal continua sa fie indicat permanent în rapoartele medicale. A fost folosit pe scara larga în urma cu 60-70 când, printre alte motive, costul acestuia a devenit deosebit de ridicat - o uncie costa cca. 100$ din 1930. Argintul coloidal este o îmbunatatire a unui produs mai vechi, mai brut, care a fost folosit în prima decada a anilor 1900. Acum el este produs la o calitate mult îmbunatatita si la un pret mult mai accesibil.Care sunt caracteristicile cheie ale acestuia? Argintul coloidal nu este toxic, si nu s-au semnalat pâna în prezent efecte secundare. Nu s-a semnalat intoleranta la acesta, si nici o cantitate care sa duca la supradozaj. Argintul coloidal nu este nociv pentru ficat, rinichi, alte organe sau zone ale corpului. Nu prezinta nici un pericol pentru femeile însarcinate si cele care alapteaza, ci chiar ajuta la dezvoltarea si la starea de sanatate a fatului si, de asemenea, usureaza nasterea si recuperarea dupa nastere. Argintul coloidal este inodor, fara gust, nu este iritabil, nu vatameaza ochii, nu contine radicali liberi, nu dauneaza enzimelor umane si nu prezinta reactii la medicamentatie. El îmbunatateste digestia, regenereaza rapid celulele si tesuturile vatamate, ajuta la prevenirea racelii, gripei si a tuturor bolilor datorate microbilor.A fost testat medical? Da! Argintul coloidal a fost testat cu succes în laboratoarele medicale UCLA, în care a distrus orice virus pe care a fost testat.

Ce parere are Administratia Statelor Unite a alimentatiei si medicamentelor? În acord cu aceasta, argintul coloidal poate continua sa fie produs si folosit asa cum s-a intentionat initial. Argintul coloidal depaseste standardele Administratiei Statelor Unite a alimentatiei si medicamentelor (scrisoarea din 13 sep 1991 scrisa de ofiterul Sigurantei Consumatorului, Harold Davies, Administratia Statelor Unite a alimentatiei si medicamentelor). Administratia Statelor Unite a alimentatiei si medicamentelor nu a impus nici o jurisdictie asupra vreunui element mineral pur. Si ce se poate spune despre argintul coloidal în SIDA? Deoarece în SIDA în stare activa, sistemul imunitar reprimat al corpului este expus atacului oricarui tip de boli (a tot felul de boli), argintul coloidal este un medicament netoxic perfect pentru a fi folosit datorita efectului sau antibiotic pe scara larga. Un cercetator al Universitatii Brigham Young a trimis argintul coloidal la doua laboratoare diferite, printre care si centrul medical UCLA, care au raspuns "Acesta a distrus nu numai virusul HIV, ci orice virus pe care a fost testat în laborator". În acord cu regulile Administratiei Statelor Unite a alimentatiei si medicamentelor, argintul coloidal nu poate fi folosit în tratarea contra virusului HIV, însa poate fi folosit ca antibiotic împotriva tuturor bolilor contractate în faza activa a SIDEI.P.S. În America exista actualmente multe societati care vând argint coloidal, precum si aparate de obtinere a acestuia.

Argint coloidal - controversele secolului/1

Argintul coloidal este una din cotroversele secolului. Unii sustin ca este elixir, altii il contesta, unii au capatat o piele albastra, doctoii susutin ca e o otrava si asa mai departe. Biserica iti da apa sfintita la rind cu alti crestini in recipiente de argint, bolnavi de cancer si HIV/SIDA o folosesc si asa mai departe.
O colectie de materiale pe care este bine sa le citesti pentru cultura generala si care poate ajuta.

APA CU ARGINT COLOIDAL
http://www.udovicici.com/
V-aţi intrebat vreodată cum se face că, la liturghiile din sfintele noastre biserici la sfânta împărteşanie, când toată lumea bea cu aceeaşi linguriţă, nimeni nu se îmbolnăveşte? Sau cum se poate ca familiile aristrocrate din Europa nu au suferit în urma epidemiilor de holeră şi ciumă? Sau de ce la palatele regilor se mânca cu tacâmurile de argint, chiar dacă rangului lor ar fi mai potrivite cele din aur?
Răspunsul este foarte simplu – ARGINTUL!
Un secret foarte bine păzit pentru menţinerea sănătăţii si păstrarea longevităţii.Pe baza proprietăţilor fiziologice ale argintului coloidal, consumat în scop preventiv vă protejeaza împotriva a 650 organisme patogene(germeni) viruşi si fungi, reacţionând ca un sistem imunitar complementar.
Este cel mai bun remediu complementar pentru afecţiunile tale cronice:
HTA (hiper tensiune arterială)
Hepatita cronică (inclusiv hapatitele virale B si C)
Sinusita, gastrita, ulcer, psoriasis, herpes etc
Cel mai simplu şi eficient produs complementar împotriva Gripei şi Virozelor respiratorii. Vechii egipteni, romani şi greci au ştiut de puterea tămăduitoare a argintului. De aceea cei care şi-au permis să mănânce din farfuri şi cu tacâmuri din argint au fost feriţi de boli şi de infecţii, din cauza cărora mureau oameni simpli.

Până in 1934, când a fost descoperită penicilina, argintul a fost foarte scump, fiind singurul medicament folosit împotriva multor boli ale vremii. În ceea ce priveşte utilizarea acestei substanţe nu au fost semnalate efecte secundare negative asupra sănătăţii omului, în afara de o pigmentare albastrie a pieli a celor care consumau aceste substante în cantitaţi foarte mari în starea ei minerală. Această pigmentare a pielii este de fapt un efect cosmetic inofensiv datorită căreia clasa aristocrată din Europa a obţinut epitetul de „sânge albastru”.

Prin descoperirea penicilinei, argintul a fost uitat, iar antibioticele sintetice au urcat pe primul loc, în ciuda efectelor secundare dăunătoare şi a faptului că organismele patogene dobândesc o imunitate la acestea.

Ştiinţa modernă a demonstrat ca argintul este unul din cele mai puternice antibiotice naturale care au efect împotriva a peste 650 de organisme patogene – germeni, viruşi si fungi. Argintul este de asemenea şi cel mai puternic dezinfectant folosit în prepararea apei potabile chiar şi în navetele spaţiale. Rolul argintului în organismul uman poate fi descris ca un „sistem imunitar secundar”. Consumul zilnic al unei anumite cantitaţi in scop preventiv va face ca organismul uman sa fie protejat impotriva bolilor, va fi întinerit si plin de energie. Strămoşii noştri obţineau o oarecare doză de argint prin hrană. Tehnologiile moderne aplicatate în agricultură, cum ar fi spre exemplu ingrăşămintele chimice, au distrus 85% din rezervele de argint ale solului, astfel incât el nu mai exista în hrana pe care o consumăm.

Ştiinţa a demonstrat că modalitatea de obţinere a argintului sub forma de coloid este modul cel mai aceptabil si cel mai eficace. Coloizii sunt particule foarte mici având dimensiunea de 0,001 microni care plutesc în apa de concentraţie 5 PPM(5 particule de argint la 1 milion particule apă). Sub această formă, care se obţine prin aplicarea unor tehnologii de ultima oră, argintul este total inofensiv pentru organismul uman, care il va elimina in 24 de ore, fiind remediul cel mai eficient in distrugerea microorganismelor dăunatoăre, incluzând si viruşii.

S-a constatat, ca urmare a studiilor efectuate de doctorul Jerry Smith din SUA ca deficitul de argint duce la scaderea imunitatii si este unul din principali factori de crestere a afectiunilor maligne (canceroase) din ultimele decenii. Argintul coloidal se absoarbe in sange foarte repede, chiar inainte de a ajunge in stomac, neafectand flora bacteriana fiziologica din organism.
Cercetatorii au stabilit ca 0,088 mg de argint reprezinta cantitatea medie zilnica necesara organismului uman
Inca din 1983 Ministerul Sanatatii SUA a recunoscut si a aprobat argintul coloidal ca fiind un medicament nedaunator care poate fi eliberat fara reteta.
Iata cateva din studiile facute in laboratoarele Universitatii din Saint Louis SUA:
1. Stafilococus aureus (cauzator al unor boli cum ar fi: meningita,osteomielita etc )- a fost distrus cu o concentratie de 5 ppm
2. Shighela Bojdi (cauzator al dizenteriei) - a fost distrus cu o concentratie de 2,5 ppm
3. Salmonela - a fost distrusa cu 5ppm
4. Echerichia coli - distrusa cu o concentratie de 2,5 ppm
5. Pseudomonas aerighinoza - distrus cu o concentratie de 5 ppm
6. Streptococul pneumoniae - distrus cu o concentratie de 5 ppm
7. Streptococul mutans (cauzator principal al cariilor dentare) - a fost distrus cu o concentratie de 5 ppm

Ca urmare a acestor studii s-a pus întrebarea dacă celulele canceroase ar putea fi distruse în organism dacă asupra lor acţionează argintul coloidal? Doctorul Jerry Smith, ca urmare a cercetărilor sale afirma :"Când argintul coloidal a fost prezent în afecţiunea canceroasă celulele bolnave sau dediferenţiat şi anumite afecţiuni sau însănătoşit.

Întrebările sunt multe iar răspunsurile puţine. Totuşi, din ce în ce mai mulţi medici şi oameni de ştiinţă din lume îşi alocă o mare parte din timp cercetând puterea tămâduitoare a argintului coloidal.
va continua