Naşterea într-o iesle, între un măgar şi un bou...

imagine de pe www.morguefile.com

Pentru unii, Cristos este deja născut. Pentru alţii, se va naşte anul viitor. Pentru alţii, în următorul... Şi pentru alţii, peste câteva secole. Totul este în pregătirea condiţiilor. De aceea vă spuneam că este foarte important a pregăti venirea Crăciunului.

Am sa postez destul de multe lucruri despre Craciun, acum ca am unde... Este o sarbatoare asupra careia as vrea sa ma aplec mai cu sfintenie si sa o studiez mai indeaproape, mai ales ca am si gasit o carte interesanta. OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV/CRĂCIUNUL, o conferinţă improvizată la Sevresin 25 decembrie 1958. Fiinta aceasta interesanta a scris mai multe carti cu care ma imprietenesc in ultima vreme iar cea despre Craciun, pare a fi venita la moment oportun.

Si, iata cum deschide a sa carte Aivanhov:

În natură, Cristos se naşte în fiecare an pe 25 decembrie, la miezul nopţii. Noaptea de 25 decembrie este noaptea cea mai lungă. Plecând de aici, nopţile se micşorează şi zilele se măresc. Este mai multă lumină, mai multă căldură, mai multă viaţă. Şi aceasta se reflectă asupra tuturor creaturilor. Voi lăsa la o parte problema dacă Iisus s-a născut cu adevărat la această dată sau nu, dar, la 25 decembrie are loc în natură naşterea principiului Cristic, adică al acestei vieţi, acestei lumini, acestei călduri care vo transforma totul. În acel moment, în Cer, de asemenea, se sărbătoreşte aceasta: îngerii cântă şi toţi Marii Maeştrii şi Iniţiaţi se reunesc în rugăciune, pentru a omagia Eternul şi a sărbători naşterea lui Cristos, care se naşte cu adevărat în Univers.
Şi mulţimea unde se află atunci? În cabarete, baruri şi cârciumi, unde mănâncă, bea, chefuieşte pentru a sărbători naşterea lui Iisus. Ce mentalitate! Şi ceea ce este uimitor, chiar oamenii inteligenţi cred că aşa trebuie sărbătorit Crăciunul. În loc de a fi conştient de importanţa unui eveniment care nu se produce decât o singură dată pe an, când toată natura este atentă să pregătească o viaţă nouă, omul are capul aiurea. De aceea nu primeşte nimic, din contră, pierde graţia şi dragostea Cerului. Ei da, ce vreţi voi ca Cerul să dea unei fiinţe care nu este sensibilă nici la această lumină, nici la aceşti curenţi divini, şi care îşi petrece Crăciunul sub masă, cu o sticlă, şi mâine va zace pe un pat de spital? Astăzi mulţi vor ajunge în spitale pentru că nu au ştiut să reziste tentaţiilor. Cunoaşteţi povestea. Un om îşi invită prietenul:”Ascultă, îi spune prietenul, luni sunt invitat undeva, marţi voi fi deja la pat...,miercuri sunt în altă parte, joi la pat, hai să ne întâlnim vineri”. Vedeţi cum se cunoşteau! Numai Iniţiaţii se pregătesc, pentru că ştiu ce se petrece sus. Ei încearcă să nu-şi piardă timpul în preocupări obişnuite, pentru a nu se demagnetiza, pentru a nu se degrada. Şi în acelaşi fel în care Cristos se naşte în lume sub formă de lumină, căldură, viaţă, ei pregătesc condiţiile naşterii copilului divin în ei înşişi.