ALIMENTATIA LACTO-OVO-VEGETARIANA/1

August 10th, 2006

In concepţia yoghina, alimentaţia echilibrata lacto-ovo-vegetariana din care s-a exclus complet carnea, va determina în timp o stare de sanatate excelenta, generînd totodata ca reflex launtric în sfera psihica a fiinţei noastre o traire euforica complexa, foarte armonioasa, determinata de rezonanţa benefica cu energiile subtile cosmice ce exista în vecinatatea noastra imediata cît şi foarte îndepartata (cosmica). In plus, alimentaţia lacto-ovo-vegetariana va avea ca efect echilibrarea deplina a fiinţei şi integrarea acesteia în armonia universala, generînd în universul nostru launtric inefabile experienţe spirituale.In concepţia înţelepciunii milenare yoghine, noi sîntem într-o mare masura exact ceea ce mîncam. Delicioasele îmbucaturi pe care noi le înghiţim cu pofta se regasesc în final mai mult sau mai puţin transformate, continuînd apoi sa existe cîtva timp în fiecare dintre celulele noastre, influenţîndu-ne nu numai vitalitatea şi sanatatea fizica ci, de asemenea, chiar modul de a gândi şi trairile spirituale.Experienţele ştiinţifice recente au aratat destul de clar cum pot interveni în mod direct unele alimente asupra activitaţii cerebrale, afectînd din punct de vedere chimic neuronii de transmisie ai creierului implicaţi în funcţiile mentale şi fizice ca memoria, somnul, coordonarea motorie, durerea, depresiunea, capacitatea de a învaţa şi chiar percepţia realului. Lecitina, de exemplu (conţinuta în boabele de soia sau în galbenuşul de ou crud) poate face sa creasca apreciabil puterea memoriei, în timp ce o masa bogata în hidraţi de carbon şi saraca în proteine face creierul sa fie somnolent timp de mai multe ore în şir, generînd efecte sistematice, decelabile la un numar foarte mare de persoane. Se ştie în plus ca hidraţii de carbon stimuleaza secreţia de insulina, care, la rîndul sau, face sa creasca nivelul serotoniei în creier ceea ce are drept efect ca ne face sa dormim mai mult.Cercetari sistematice au dovedit ca pîna şi simptomele schizofreniei, hiperactivitatea, precum şi anumite alte tulburari mentale pot fi eliminate gradat printr-o terapie alimentara adecvata.

Cu mai multe mii de ani în urma, înţelepţii yoghini au realizat imensa importanţa a hranei lacto-ovo-vegetariene asupra sanataţii, remarcînd totodata efectele sale multiple atît asupra vitalitaţii şi regenerarii corpului cît şi asupra mentalului.La o cercetare atenta apare destul de evident ca omul nu este un carnivor prin natura sa, atît anatomia cît şi sistemul sau digestiv demonstrînd ca el a evoluat excelent de-a lungul milioanelor de ani hranindu-se numai cu fructe, oleaginoase, cereale şi legume.Ca şi în cazul maimuţei antropoide, intestinele omului totalizeaza cam de 12 ori lungimea corpului. Este deci evident ca ele sînt adaptate cu anticipaţie pentru digestia înceata a legumelor şi fructelor care se descompun lent.Intr-un articol publicat de curînd în revista americana “Medical Counter Point”, Williams S. Collius scria: “omul este înzestrat în mod evident cu o dantura care se aseamana mai mult cu cea a ierbivorelor decît cu cea a carnivorelor: acestea au incisivii ascuţiţi pentru a taia iarba, molarii cu suprafaţa plata pentru a zdrobi legumele şi fructele iar canini scurţişi rotunjiţi inapţi sa sfîşie şi sa striveasca carnea.”

Collius menţioneaza de asemenea studii care pun în mod serios la îndoiala validitatea teoriei care pretinde ca fiinţele umane ar avea o fiziologie de carnivore. Carnivorele au o capacitate aproape nelimitata de a asimila grasimile saturate de colesterol.

Cîinii, de exemplu, pot consuma 250 g de unt înpreuna cu raţia lor de carne obişnuita fara sa apara totuşi nici cea mai mica schimbare în arterele lor. Aceasta cantitate de colesterol este de cca. 100 de ori mai mare decît cea gasita în regimul nostru alimentar obişnuit.La iepuri se înregistreaza o schimbare uimitoare a pereţilor arteriali la o marire cu numai 2 g pe zi a cantitaţii de colesterol.
La o analiza atenta este evident ca instinctul nostru natural nu este înclinat catre hrana pe baza de carne; sa ne gîndim acum ce este în mod normal cel mai atragator pentru fiecare: o plimbare într-o livada ori într-o gradina de legume sau o confruntare cu mirosul de sînge proaspat şi cu urletele de teroare şi agonie ale animalelor dintr-un abator?

va urma

material preluat de aici